Un bebe odihnit are o familie fericită

Un bebe odihnit are o familie fericită

Somnul este important atât pentru cei mici, dar și pentru cei mari. El ajută creierul copiilor să evolueze, dar și să aibă energia necesară pentru a descoperi lumea înconjurătoare. Și nu mai este un secret că buna dispoziție a celor mici este influențată frecvent de lipsa somnului. Dacă adulții reușesc să își controleze programul de somn în funcție de necesități, cei mici au nevoie de ajutor în acest sens.

Pe vremea cand eram gravidă cu Iulia, am citit cartea Somn sănătos pentru un copil fericit de Marc Weissbluth în care erau câteva sfaturi legate de somnul bebelușului. Cartea este mult mai complexă și are o multitudine de idei și exemple, însă acestea au fost pe scurt cele pe care mi le-am notat și de care am ținut cont.

Iată-le pe cele mai importante:

  1. Bebelușul are nevoie de o cameră liniștită și aerisită în care să doarmă
  2. Pentru a adormi mai ușor un ritual înainte de somn este magic
  3. Bebelușul nu trebuie să stea treaz prea multe ore întrucât corpul său va produce adrenalina, va deveni foarte agitat și va adormi mai greu

Înainte să se nască Iulia ne-am hotărât că Adrian va avea în continuare camera lui, iar ei îi vom pregăti o cameră proprie. A fost puțin mai mult efort decât preconizasem inițial, însă a meritat.

După ce a venit pe lume Iulia, am inceput sa ne gandim si la celelalte 2 idei. Am început cu ritualul de seară: băiță și masaj înainte de somn, lumină difuză până adormea și somn în sac de dormit. A fost un real succes. Iulia doarme singură la ea în cameră din prima zi, iar de la 6 săptămâni doarme toată noaptea. Bineînțeles că ora de culcare și trezire au variat pe masură ce a crescut sau atunci când s-a întunecat mai târziu pe timpul verii. Însă somnul de noapte a continuat să fie neîntrerupt, chiar și la apariția dinților.

În ceea ce privește ritualurile de peste zi acestea au variat odată cu vârsta. A început cu adormitul singură cu suzeta, apoi o mângâiam pe spate, însă am trecut și prin faza legănatului în brațe în toate pozițiile posibile 🙂

Am încercat mereu să îi respectăm orele de somn și numărul de ore necesare fiecărei etape, câteodată ne-a ieșit, câteodată Iulia avea alte planuri. Cu toate astea modul în care un bebeluș adoarme se schimbă constant și a fost mereu nevoie de multă inventivitate și răbdare.

Dormitul copiilor în camere dedicate i-a ajutat să se odihnească liniștiți în funcție de programul fiecăruia, atât pe timpul nopții, dar și pe parcursul zilei. Și trebuie să recunosc că ne-a ajutat și pe noi să ne odihnim, fără grija de a nu turti un bebe sau de a ne trezi la fiecare suspin al lui.

Voi ce solutie ati ales și cum a decurs? 🙂

Leave a Reply